JCB Hydromax a doborât recordul mondial de viteză cu propulsie pe hidrogen

Pe celebrul lac de sare Bonneville din statul Utah, SUA, un automobil britanic alimentat cu hidrogen a rescris cărțile de recorduri. JCB Hydromax a stabilit un record mondial provizoriu de viteză pe uscat, omologat de FIA, cu o medie de 406.320 mph (653.909 km/h), devenind cel mai rapid vehicul cu propulsie pe hidrogen din istoria automobilismului.

Recordul a fost realizat pe parcursul a două treceri obligatorii, conform regulamentului Federației Internaționale a Automobilului (FIA), care impune efectuarea a două rulaje în direcții opuse în intervalul unei singure ore. Prima trecere a înregistrat o medie de 400.623 mph (644.740 km/h), iar cea de-a doua, în sens invers, a depășit-o cu mult, ajungând la 412.135 mph (663.267 km/h). Media celor două rulaje, calculată pe distanța de un kilometru zburat, a dat valoarea oficială de 406.320 mph.

Tehnica din spatele recordului: motoare de excavator pe hidrogen

Poate surprinzătoare pentru mulți, tehnologia care a propulsat JCB Hydromax la aceste viteze nu vine din lumea motorsportului de elită, ci din industria construcțiilor. Vehiculul, lung de 32 de picioare (9,75 metri), este echipat cu două motoare JCB cu ardere internă pe hidrogen, descrise de producător ca motoare „de serie”, identice cu cele care echipează deja utilajele de construcții fabricate în Marea Britanie.

Cele două unități combinate dezvoltă o putere totală de 1.600 de cai putere (1.193 kW / 1.622 CP) și sunt asamblate la fabrica JCB din Foston, Derbyshire, Anglia. Un detaliu esențial din punct de vedere tehnic și de mediu: motoarele cu ardere internă pe hidrogen nu produc CO₂ la evacuare, spre deosebire de motoarele convenționale pe benzină sau motorină. Această abordare diferă fundamental de tehnologia celulelor de combustibil pe hidrogen (fuel cell), care generează electricitate printr-o reacție chimică – Hydromax utilizează arderea directă a hidrogenului într-un motor clasic cu pistoane, adaptat pentru acest combustibil.

Proiectul face parte dintr-un program de dezvoltare a tehnologiei hidrogen în care JCB a investit 100 de milioane de lire sterline, demonstrând că motoarele cu ardere pe hidrogen pot fi nu doar funcționale în utilaje industriale, ci și capabile de performanțe extreme.

Ce recorduri a depășit JCB Hydromax

Performanța înregistrată pe lacul de sare Bonneville a pulverizat mai multe repere istorice simultan:

  • Recordul anterior de viteză pe hidrogen cu ardere internă: 185.5 mph (298.5 km/h), stabilit de BMW H2R în anul 2004 – un record care a rezistat peste două decenii.
  • Recordul mondial de viteză pe motorină: 350.092 mph (563.418 km/h), aparținând tot JCB, stabilit în august 2006 de vehiculul JCB Dieselmax pe același lac de sare.
  • Recordul pentru vehicule cu propulsie pe hidrogen cu celule de combustibil: 303 mph – depășit cu mai bine de 100 mph.

Prin aceste rezultate, JCB Hydromax devine, potrivit declarațiilor producătorului, cel mai rapid vehicul cu propulsie pe hidrogen din lume, indiferent de tehnologia utilizată. Recordul se încadrează în categoria FIA Category A, Group XIV, Class 7 World Flying Record Start Land Speed Record și urmează să fie ratificat oficial de forul internațional.

Andy Green: omul care a spart de două ori barierele vitezei

La volanul JCB Hydromax s-a aflat Wing Commander Andy Green OBE, un pilot britanic de vânători retras din Royal Air Force, care nu este la primul său record monumental. Green este cel mai rapid om de pe Pământ, după ce a atins viteza de 763.035 mph (1.227.986 km/h) la bordul vehiculului ThrustSSC, devenind singura persoană din lume care a depășit bariera sunetului pe uscat.

Mai mult, Andy Green a fost și pilotul care a condus JCB Dieselmax la recordul de 350.092 mph pe același lac Bonneville, în august 2006. Două decenii mai târziu, același pilot, același loc, un nou record – de data aceasta cu o tehnologie complet diferită.

Green a descris experiența ca pe un privilegiu: „Mașina a fost extraordinară – stabilă, puternică și rapidă. Stabilirea unui record mondial de viteză cu propulsie pe hidrogen, la douăzeci de ani după Dieselmax, este o realizare imensă.” El a adăugat că recordul reprezintă „o realizare uriașă a unei echipe de clasă mondială și a unei tehnologii superbe”, iar Bonneville rămâne „casa spirituală a recordului mondial de viteză pe uscat”.

Contextul: un cald-up înainte de recordul FIA

Tentativa de record FIA nu a venit din senin. În zilele anterioare, JCB Hydromax participase la evenimentul Bonneville Speed Week organizat de Southern California Timing Association (SCTA). Acolo, vehiculul a stabilit deja un record în clasa Blown Gas Streamliner AA/BGS cu cilindree de peste 500 de inci cubi, cu o medie de 368.347 mph (592.797 km/h) – un rezultat care în sine ar fi fost remarcabil în orice altă circumstanță, dar care s-a dovedit a fi doar un antrenament pentru ce urma.

Această abordare graduală, de la un test de viteză SCTA la tentativa de record FIA, reflectă maturitatea programului tehnic al JCB și dorința echipei de a înțelege comportamentul vehiculului înainte de a se expune în fața forului internațional.

Mesajul industriei: hidrogenul funcționează azi, nu doar în teorie

Președintele JCB, Anthony Bamford, cel care a supravegheat întregul program de dezvoltare a motoarelor pe hidrogen, a trasat o paralelă directă cu aventura Dieselmax de acum două decenii: „Acum douăzeci de ani am venit la Bonneville cu JCB Dieselmax și am arătat ce poate face ingineria britanică cu puterea motorinei. Astăzi am făcut-o din nou – de data aceasta cu motoare alimentate cu hidrogen.” El a subliniat că Hydromax „demonstrează că hidrogenul funcționează, și funcționează astăzi la cel mai înalt nivel, cu emisii zero”.

Dincolo de spectacolul pur al vitezei, mesajul pe care JCB îl transmite prin acest proiect are o miză industrială serioasă. Într-o perioadă în care producătorii auto și industriali dezbat aprins între electrificare prin baterii și tehnologia hidrogenului, recordul de la Bonneville oferă un argument concret: motoarele cu ardere internă pe hidrogen, derivate direct din producția de serie, pot atinge performanțe extreme. Aceasta nu este o demonstrație de laborator, ci un motor care echipează utilaje aflate deja pe șantiere.

Implicațiile se extind dincolo de motorsport. Producătorii de vehicule grele, operatorii de flotă și constructorii de mașini industriale urmăresc cu interes această direcție, mai ales că infrastructura pentru hidrogen este în curs de extindere la nivel global, iar presiunile legislative privind reducerea emisiilor sunt din ce în ce mai stringente.

Rezumat – Punctele cheie ale recordului JCB Hydromax

  • JCB Hydromax a stabilit un record mondial provizoriu FIA de viteză pe uscat cu propulsie pe hidrogen: 406.320 mph (653.909 km/h), media a două treceri pe lacul de sare Bonneville, Utah.
  • Prima trecere: 400.623 mph; a doua trecere: 412.135 mph, în direcții opuse, conform regulamentului FIA.
  • Vehiculul are 32 de picioare (9,75 metri) lungime și este echipat cu două motoare JCB cu ardere internă pe hidrogen, de serie, cu o putere combinată de 1.600 CP, fabricate la Foston, Derbyshire, Anglia.
  • Recordul a doborât: recordul anterior de hidrogen cu ardere internă (BMW H2R, 185.5 mph, 2004), recordul de viteză pe motorină (JCB Dieselmax, 350.092 mph, 2006) și recordul pentru vehicule cu celule de combustibil pe hidrogen (303 mph).
  • La volan s-a aflat Wing Commander Andy Green OBE, cel mai rapid om de pe Pământ (763.035 mph în ThrustSSC) și singurul care a spart bariera sunetului pe uscat.
  • Înainte de tentativa FIA, Hydromax a stabilit un record SCTA de 368.347 mph în clasa AA/BGS la Bonneville Speed Week.
  • Proiectul face parte dintr-un program de £100 de milioane investiți de JCB în tehnologia motoarelor pe hidrogen.
  • Recordul este provizoriu, urmând să fie ratificat oficial de FIA.