Uber și Bolt ar putea opera fără restricții în zonele metropolitane din România
Șoferii platformelor de ridesharing din România ar putea beneficia în curând de o libertate semnificativ mai mare în alegerea curselor. Un nou proiect legislativ propune eliminarea barierelor administrative care îi împiedică în prezent să preia pasageri din localitățile învecinate orașului în care sunt autorizați să activeze. Practic, modelul aplicat deja în regiunea București-Ilfov ar urma să fie extins la toate zonele metropolitane din țară.
Este o schimbare care, dacă va fi adoptată, ar putea transforma modul în care funcționează transportul alternativ în România, atât pentru șoferi, cât și pentru pasageri. Rămâne de văzut dacă inițiativa va trece cu succes prin procedura legislativă și în ce termen ar putea produce efecte concrete pe teren.
Cum funcționează legislația actuală și de ce creează probleme
În prezent, activitatea de transport alternativ în România este reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 49/2019. Articolul 13, alineatul (4) din acest act normativ stipulează că operatorii autorizați pot efectua curse în mod permanent doar în localitatea în care își au sediul sau domiciliul. O excepție există deja pentru regiunea București-Ilfov, unde șoferii pot activa pe întreg teritoriul regiunii, nu doar în limitele unui singur municipiu sau comună.
În afara acestei excepții, cursele în localități diferite față de cea de autorizare sunt permise doar ocazional, cu plecare din zona în care operatorul are dreptul legal să activeze. Aceasta înseamnă că un șofer autorizat într-un municipiu poate transporta un client către o localitate apropiată, dar nu are automat dreptul să preia de acolo, în mod permanent, alți pasageri pentru curse ulterioare.
Această regulă, aparent simplă pe hârtie, generează în practică o serie de disfuncționalități. România are numeroase aglomerări urbane în care mai multe localități funcționează economic și social ca o singură zonă, chiar dacă administrativ sunt entități distincte. Oamenii locuiesc într-o comună, lucrează în municipiul vecin, folosesc servicii din ambele zone – iar transportul alternativ trebuie să reflecte această realitate, nu să o ignore.
Ce propune concret noul proiect legislativ
Inițiativa legislativă aflată în dezbatere propune modificarea regulilor existente astfel încât transportul alternativ să poată fi efectuat permanent nu doar în localitatea de autorizare, ci și în unitățile administrativ-teritoriale limitrofe, inclusiv în zonele metropolitane din care acestea fac parte.
Concret, un șofer autorizat într-un municipiu ar putea accepta comenzi și din localitățile din jurul acestuia, fără ca trecerea unei granițe administrative să reprezinte automat o limitare legală. Aceasta este, în esență, generalizarea modelului deja funcțional în București-Ilfov la nivel național, pentru toate zonele metropolitane.
O a doua modificare importantă vizează cursele ocazionale către alte localități. Proiectul introduce explicit posibilitatea efectuării unei curse de retur din localitățile tranzitate. În prezent, un șofer care finalizează o comandă într-o localitate în care nu este autorizat permanent este nevoit, în teorie, să se întoarcă fără pasageri. Noua prevedere ar reduce semnificativ aceste situații, cu beneficii directe atât pentru șofer – care nu pierde timp și combustibil – cât și pentru pasageri – care ar găsi mai ușor o mașină disponibilă.
Aeroportul Brașov-Ghimbav: exemplul care a scos la iveală limitele legii actuale
Unul dintre cele mai concrete și mai ilustrative argumente invocate de autorii proiectului este situația Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav. Deși infrastructura aeroportuară deservește municipiul Brașov și localitățile din împrejurimi, aeroportul se află din punct de vedere administrativ pe teritoriul orașului Ghimbav – o entitate administrativă distinctă față de Brașov.
Consecința practică a fost că șoferii Uber și Bolt autorizați în municipiul Brașov nu puteau prelua în mod permanent pasageri de la aeroport, deoarece acesta se află, tehnic, în altă localitate. Turiștii sosiți pe aeroportul care deservește Brașovul se trezeau în situația paradoxală de a nu putea comanda cu ușurință o mașină de ridesharing pentru deplasarea de câțiva kilometri până în centrul orașului.
Este un exemplu care arată clar cum granițele administrative, stabilite de multe ori din rațiuni istorice sau birocratice, pot intra în conflict cu realitățile funcționale ale unei zone urbane moderne. Autorii inițiativei consideră că legislația trebuie să țină cont tocmai de aceste legături funcționale reale, nu doar de delimitările cartografice.
Situația de la Brașov-Ghimbav nu este singulară. În România există și alte aeroporturi amplasate în afara limitelor administrative stricte ale principalelor centre urbane, iar extinderea zonelor metropolitane face ca astfel de cazuri să fie tot mai frecvente și mai vizibile.
Ce înseamnă schimbarea pentru pasagerii din România
Pentru utilizatorii platformelor de ridesharing, beneficiul cel mai imediat și mai vizibil al acestei modificări legislative ar putea fi accesul la mai multe mașini disponibile în localitățile din jurul orașelor mari și în apropierea aeroporturilor situate în afara limitelor administrative ale municipiilor.
În prezent, există situații în care un pasager aflat într-o localitate limitrofă unui mare oraș trebuie să aștepte mai mult pentru o mașină sau chiar să se deplaseze până la o altă locație pentru a putea fi preluat. Dacă proiectul va fi adoptat și șoferii vor putea activa permanent pe o arie geografică mai extinsă, numărul mașinilor disponibile în aceste zone ar putea crește.
Totuși, trebuie spus că disponibilitatea efectivă a mașinilor și eventualele modificări ale tarifelor vor depinde de mai mulți factori: cererea reală din zonele respective, numărul șoferilor activi și modul în care platformele Uber și Bolt își vor organiza serviciile după intrarea în vigoare a noilor reglementări. Legea creează cadrul, dar piața decide cum îl umple.
Ce nu se schimbă: obligațiile de autorizare rămân în vigoare
Este important de subliniat că extinderea teritoriului pe care șoferii pot activa nu echivalează cu o liberalizare completă sau cu eliminarea obligațiilor legale existente. Operatorii vor trebui în continuare să dețină documentele necesare desfășurării activității de transport alternativ, iar atât șoferii, cât și autoturismele vor fi obligați să respecte toate cerințele legale în vigoare.
Modificarea vizează exclusiv aria geografică în care aceștia își pot desfășura activitatea în mod permanent – nu condițiile de autorizare sau standardele tehnice și profesionale impuse de lege. Cu alte cuvinte, un șofer care nu este autorizat nu va putea activa pe o suprafață mai mare; un șofer autorizat va putea, în schimb, să servească o zonă mai extinsă.
Contextul mai larg: ridesharing-ul românesc în schimbare
Această inițiativă legislativă apare într-un context în care industria de ridesharing din România a traversat o perioadă intensă de schimbări și reglementări. Autoritățile au urmărit în ultimii ani inclusiv fiscalizarea veniturilor obținute de șoferii platformelor, iar controalele ANAF au determinat mulți operatori să își reorganizeze activitatea. În paralel, Consiliul Concurenței a analizat necesitatea unor reguli mai clare care să reglementeze raporturile dintre transportul alternativ și taximetrie.
Dacă noua inițiativă va fi adoptată, modelul din București-Ilfov – testat deja în cea mai mare aglomerare urbană a țării – ar deveni baza unei reglementări unitare aplicabile tuturor zonelor metropolitane din România. Aceasta ar putea simplifica semnificativ deplasările zilnice ale persoanelor care locuiesc în afara marilor orașe, dar lucrează, studiază sau călătoresc frecvent în interiorul acestora.
Rămâne de văzut dacă proiectul va acumula suficient sprijin politic pentru a fi adoptat și în ce termen ar putea intra în vigoare. Până atunci, regulile actuale prevăzute de OUG nr. 49/2019 continuă să se aplice, iar șoferii și pasagerii trebuie să țină cont de limitările existente.
Rezumat: punctele cheie ale noului proiect legislativ
- Un nou proiect de lege propune extinderea dreptului șoferilor Uber și Bolt de a activa permanent în localitățile limitrofe orașului de autorizare, nu doar în localitatea de reședință sau sediu.
- Modificarea ar generaliza la nivel național modelul deja aplicat în regiunea București-Ilfov, unde șoferii pot activa pe întreg teritoriul regiunii.
- Baza legală actuală este OUG nr. 49/2019, articolul 13, alineatul (4), care limitează activitatea permanentă la localitatea de autorizare.
- Proiectul introduce și posibilitatea curselor de retur din localitățile tranzitate, reducând deplasările fără pasageri.
- Cazul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav este invocat ca argument principal: aeroportul se află administrativ în Ghimbav, deși deservește municipiul Brașov, creând dificultăți pentru utilizatorii de ridesharing.
- Obligațiile de autorizare și cerințele legale rămân neschimbate; se modifică doar aria geografică de activitate permanentă.
- Proiectul este deocamdată în fază legislativă și nu produce efecte juridice de la 16 noiembrie 2026; trebuie să parcurgă procedura de adoptare pentru a intra în vigoare.