Febra din motor: Când cilindrii spun STOP și ce e de făcut

# Febra din motor: Când cilindrii spun STOP și ce e de făcut

Prima întâlnire cu febra motorului – o experiență personală

Mi s-a întâmplat recent să mă îndrept spre Predeal într-o zi toridă de iulie. Termometrul arăta 38 de grade, iar eu, încrezător în Loganul meu din 2007 cu aproape 300.000 km la bord, urcam agale pe Valea Prahovei. Sincer, nici nu-mi trecea prin cap că mașina ar putea avea probleme – doar trecuse recent ITP-ul și mecanicul îmi spusese clasicul „Merge ca unsă, boss!”.

Dar undeva după Comarnic, când înclinaţia drumului s-a accentuat, am observat că acul temperaturii începe să se miște periculos spre zona roșie. Inițial, am ignorat. „Lasă că merge ea așa, mai are puțin și ajungem”, mi-am zis. Mare greșeală! În câteva minute, acul a trecut bine în zona roșie, iar de sub capotă a început să iasă un abur ușor. Febra motorului își făcea simțită prezența, iar eu nu aveam nici cea mai vagă idee ce să fac.

Ce se întâmplă de fapt când motorul face „febră”?

Poate vă întrebați ce înseamnă de fapt această „febră” a motorului. Să vă explic pe înțelesul tuturor. Motorul mașinii funcționează la temperaturi foarte înalte – în jur de 90-95 de grade Celsius în condiții normale. Sistemul de răcire are rolul de a menține această temperatură constantă. Când ceva nu funcționează corect în acest sistem, temperatura începe să crească necontrolat, putând ajunge și la 120-130 de grade. La aceste temperaturi, piesele metalice se pot deforma, garniturile cedează, iar uleiul își pierde proprietățile de lubrifiere.

„Niciodată să nu subestimezi un motor supraîncălzit. E ca și cum ai continua să alergi având 40 de grade febră – poți s-o faci, dar consecințele pot fi devastatoare”, mi-a spus odată Nea Gică, mecanicul de la care am învățat mai multe despre mașini decât din toate cărțile tehnice citite.

În cazul meu, am tras pe dreapta imediat ce am văzut aburul. Am oprit motorul și, contrar instinctului care-mi spunea să deschid capota imediat, am așteptat. Am deschis toate geamurile și am ieșit din mașină. După aproximativ 15 minute, când motorul s-a mai răcit, am deschis cu grijă capota.

De ce se supraîncălzește motorul? Cauzele comune

Aoleu, când îmi amintesc de toate posibilele cauze pe care le-am căutat atunci pe telefon, stând în arșița verii pe marginea drumului! Iată cele mai frecvente motive pentru care un motor poate face „febră”:

• ✗ Nivel scăzut de lichid de răcire
• ✗ Termostat blocat în poziția închis
• ✗ Pompa de apă defectă
• ✗ Radiator înfundat sau deteriorat
• ✗ Ventilatorul de răcire nu funcționează
• ✗ Garnitura de chiulasă deteriorată
• ✗ Furtunuri de răcire sparte sau îmbătrânite

În cazul meu, după ce am ridicat capota, am descoperit rapid problema: un furtun de la radiator se desprinsese și pierduse aproape tot lichidul de răcire. Apa se evaporase, iar motorul rămăsese fără „sistem de răcire”. Pare simplu, nu-i așa? Doar pui furtunul la loc și completezi cu lichid de răcire. Dar când ești la 10 km de primul magazin auto și nu ai decât o sticlă de apă plată în mașină, lucrurile se complică.

Primul ajutor pentru un motor supraîncălzit

Ce faci când ești în mijlocul drumului cu motorul supraîncălzit? Iată pașii pe care i-am învățat eu (din păcate, pe propria piele):

1. Oprește în siguranță – Semnalizează, trage pe dreapta și oprește motorul.

2. Așteaptă – Minimum 15-30 de minute înainte de a deschide capota.

3. Verifică vizual – Caută scurgeri evidente, furtunuri deconectate sau rupte.

4. Verifică nivelul lichidului de răcire – Dacă vasul de expansiune este gol, ai găsit problema.

5. Improvizează – În caz de urgență, poți folosi apă (deși nu este soluția ideală).

Un prieten de-al meu a avut o experiență similară în munții Bucegi, doar că el a ignorat complet semnele supraîncălzirii. Rezultatul? O garnitură de chiulasă fisurată care l-a costat peste 3.000 de lei, plus remorcarea mașinii până în București. Lecția lui: niciodată să nu ignori indicatorul de temperatură!

Cum am rezolvat eu situația pe Valea Prahovei

După ce am identificat problema – furtunul desprins – am început să caut soluții. Din fericire, aveam în portbagaj o trusă de scule de bază și un colier de furtun de rezervă (un obicei învățat de la tatăl meu, care mereu spunea „Mai bine să ai și să nu-ți trebuiască, decât să-ți trebuiască și să nu ai”).

Am reușit să fixez furtunul la loc, dar rămânea problema lichidului de răcire. Tot ce aveam era o sticlă de 2 litri de apă plată. Știam că nu e ideal să pun apă în loc de antigel, dar aveam nevoie să ajung măcar până la primul service sau magazin auto.

După ce am pus apa în radiator, am pornit motorul și am mers cu viteză redusă până la primul magazin auto din Bușteni, unde am cumpărat lichid de răcire corespunzător. Am golit sistemul de apa pe care o pusesem și l-am umplut cu antigel.

Ce trebuie să știi despre sistemul de răcire al mașinii tale

Sistemul de răcire este unul dintre cele mai importante sisteme ale mașinii, dar paradoxal, unul dintre cele mai ignorate. Să înțelegem cum funcționează:

1. Lichidul de răcire circulă prin motor și absoarbe căldura generată.
2. Pompa de apă pune în mișcare lichidul prin tot sistemul.
3. Termostatul controlează fluxul de lichid între motor și radiator.
4. Radiatorul răcește lichidul fierbinte cu ajutorul aerului care trece prin el.
5. Ventilatorul forțează trecerea aerului prin radiator când mașina stă sau merge încet.
6. Vasul de expansiune permite lichidului să se dilate când se încălzește.

Prevenția – mai importantă decât tratamentul

După această experiență, am învățat că verificarea sistemului de răcire trebuie să facă parte din rutina de întreținere a mașinii. Iată ce fac eu acum, înainte de orice călătorie mai lungă:

• ✓

  Verific nivelul lichidului de răcire – trebuie să fie între marcajele MIN și MAX de pe vasul de expansiune.

• ✓

  Inspectez vizual furtunurile – caut fisuri, deteriorări sau coliere slăbite.

• ✓

  Verific funcționarea ventilatorului – las motorul să se încălzească până când ventilatorul pornește (ar trebui să pornească la aproximativ 95°C).

• ✓

  Schimb lichidul de răcire la intervalele recomandate – de obicei la fiecare 2-5 ani, în funcție de tipul de antigel și recomandările producătorului.

• ✓

  Am mereu în portbagaj un recipient cu lichid de răcire de rezervă, coliere de furtun și scule de bază.

Lecțiile învățate din experiența mea cu febra motorului

Privind retrospectiv la aventura mea de pe Valea Prahovei, am tras câteva concluzii importante:

1. Fii atent la semnele de avertizare – Mașina îți „spune” când ceva nu e în regulă, trebuie doar să fii atent. Acul temperaturii care urcă, aburul de sub capotă, mirosul specific sunt toate semne că ceva nu e în regulă.

2. Oprește imediat – Continuarea drumului cu motorul supraîncălzit poate duce la avarii majore. O oprire de 30 de minute poate salva mii de lei.

3. Investește în întreținere preventivă – O verificare regulată a sistemului de răcire costă puțin, dar poate preveni probleme majore.

4. Pregătește-te pentru situații neprevăzute – Un kit de urgență în portbagaj (lichid de răcire, ulei, scule de bază, coliere de furtun) poate face diferența între o oprire scurtă și o zi întreagă pierdută.

Experiențe similare ale altor șoferi

Nu sunt singurul care a trecut prin astfel de situații. Andrei, un coleg de birou, mi-a povestit cum a rămas blocat în traficul infernal din București într-o zi caniculară, iar mașina lui a început să „fiarbă”. Fiind în mijlocul orașului, a reușit să ajungă la un service, dar diagnosticul a fost neplăcut: pompa de apă defectă, o reparație de aproximativ 700 de lei.

Sau Mihai, care a ignorat completamente „febra” motorului în timpul unei călătorii spre litoral. Rezultatul? Garnitură de chiulasă fisurată, motor parțial topit și o factură de peste 5.000 de lei. Plus vacanța ratată.

„Mașina e ca un organism viu – îți spune când suferă. Dacă nu asculți, va striga din ce în ce mai tare până când cedează complet”, mi-a spus odată un mecanic bătrân din Brașov. Și avea perfectă dreptate.

Ce să faci când apar probleme cu sistemul de răcire

Să presupunem că, în ciuda tuturor măsurilor preventive, tot te confrunți cu „febra” motorului. Iată un ghid pas cu pas despre ce trebuie să faci:

Concluzie: Respect pentru temperatura motorului

După experiența mea pe Valea Prahovei, am dezvoltat un respect nou pentru sistemul de răcire al mașinii. Febra motorului nu e doar o problemă minoră – e un semnal de alarmă care, dacă e ignorat, poate duce la avarii costisitoare.

Verificarea regulată a nivelului lichidului de răcire, inspecția vizuală a furtunurilor și radiatorului, și schimbarea antigelului la intervalele recomandate sunt măsuri simple care pot preveni multe probleme. În plus, atenția la indicatorul de temperatură în timpul condusului poate salva motorul și buzunarul.

Pentru mai multe informații despre întreținerea sistemului de răcire, puteți consulta ghidul oficial RAR care oferă recomandări utile pentru întreținerea vehiculelor.