Tunați și mândri: Fenomenul românesc al mașinilor personalizate

Salut pasionaților de mașini și tuturor celor care au măcar o dată în viață visat să-și transforme autoturismul în ceva mai special! Știți despre ce vorbesc, nu? Acel sentiment când treci pe lângă un BMW cu jante de 20 de inch, coborât „la firul ierbii” și cu evacuare care cântă mai frumos decât Celine Dion. Da, e vorba despre fenomenul mașinilor tunate, care în România a căpătat dimensiuni incredibile. Oare câți dintre noi nu s-au gândit măcar o dată să-și tuneze mașina, fie și doar cu niște stickere care să adauge vreo 10 cai putere imaginari?

Rădăcinile pasiunii pentru mașinile tunate în România

Ca să înțelegem de unde a pornit toată nebunia asta cu mașinile tunate la noi, trebuie să ne întoarcem puțin în timp. Prin anii ’90, când granițele s-au deschis și am fost inundați de „samsari” și mașini din vest, românii au început să viseze la automobile care până atunci erau doar în poze. Într-o perioadă în care Dacia 1310 era regină pe șoselele noastre, apariția unui Golf sau Opel tunat era ca venirea extratereștrilor.

Îmi amintesc perfect primele întâlniri cu cultura tunning-ului în România. Era prin 2002, când mergeam cu prietenii la primele întâlniri informale de mașini modificate din București. Se adunau vreo 15-20 de băieți cu mașini „tunate” într-o parcare de la capătul Bucureștiului. Și când spun „tunate”, mă refer la un Cielo cu eleron de plastic, niște boxe în portbagaj și poate un set de jante luate la mâna a doua din Germania. Dar erau mândri nevoie mare!

Treptat, ca orice fenomen care se respectă, și tunning-ul românesc a evoluat. De la modificările de tip „făcut în garaj cu sculele lu’ nea Vasile”, am ajuns la ateliere specializate și la investiții serioase. Astăzi, un pasionat român de tunning poate cheltui pe modificarea mașinii mai mult decât valoarea inițială a acesteia. Și nu sunt puțini cei care o fac!

De la „țărani cu bani” la pasionați autentici

Hai să fim sinceri – multă vreme, modificarea mașinilor în România a fost privită ca un hobby al „țăranilor cu bani”. Erau asociați cu combinatori, băieți de băieți sau pur și simplu tipi care voiau să impresioneze în trafic. Și, parțial, așa și era. Mașinile tunate în mod excesiv, cu estetica discutabilă și fără un plan coerent erau mai degrabă regulă decât excepție.

Dar lucrurile s-au schimbat dramatic în ultimii 10-15 ani. Acum avem o comunitate vibrantă de pasionați autentici, care chiar înțeleg ce fac. Tunning-ul românesc s-a maturizat și a devenit o formă de artă. Da, mai există și acum cei care se limitează la a-și pune un sticker cu „Shocker” și cred că mașina lor e cea mai tare din parcare, dar nu despre ei vorbim.

„Am început să tuning-ul ca să impresionez fetele, am continuat pentru că am descoperit o pasiune și o comunitate”, mi-a spus odată Andrei, un prieten care acum deține un atelier specializat în Timișoara.

Ce înseamnă, de fapt, să tunezi o mașină în România?

Sună complicat, dar stai să vezi cât de adânc merge iepurele! Să tunezi o mașină în România în 2023 este un proces care poate merge de la câteva sute de lei până la zeci de mii de euro. Și nu, nu exagerez deloc. Cunosc oameni care au băgat în mașini modificate mai mulți bani decât costul unei garsoniere în Drumul Taberei.

În esență, tunning-ul poate fi împărțit în câteva categorii principale:

• ➤ Tunning estetic – de la vopsea personalizată, folii, wrapping, jante, până la kit-uri de caroserie complete
• ➤ Tunning performanță – modificări de motor, turbo, intercooler, chip tuning, evacuare sport
• ➤ Tunning interior – scaune sport, bord modificat, sistem audio performant
• ➤ Tunning suspensie – coilover-uri, air ride, lărgiri de ecartament

Dar aici intervine o problemă majoră specifică României: legalitatea. Cum rămâne cu RAR-ul și cu toate actele necesare? Păi, să-ți zic eu cum stăm…

RAR vs. pasionații de tunning: o luptă fără sfârșit?

Când vine vorba de modificări și RAR, relația este una… complicată. Teoretic, orice modificare adusă mașinii care diferă de specificațiile din cartea de identitate trebuie omologată. Practic, știm cu toții că lucrurile nu stau chiar așa.

Am cunoscut mulți pasionați de tunning care se confruntă cu această dilemă. Ei își doresc mașina perfectă, dar se lovesc de birocrație și reglementări. Îmi amintesc de un prieten, Mihai, care și-a adus un kit de caroserie din Germania pentru BMW-ul lui Seria 3. A investit aproape 3.000 de euro doar în piese, fără montaj. Când a ajuns la RAR, i s-a spus că trebuie să obțină certificări și teste suplimentare care costau mai mult decât kit-ul în sine.

Și apoi ce să faci? Să renunți la pasiunea ta din cauza birocrației? Mulți aleg calea de mijloc: modificări care pot fi îndepărtate rapid înainte de ITP. Alții se asigură că modificările lor respectă toate normele și obțin toate aprobările necesare – dar aceștia sunt, din păcate, minoritari.

Comunitatea tunning din România – mai unită decât crezi

Dincolo de aspectele tehnice și legale, ceea ce face cu adevărat special fenomenul tunning-ului în România este comunitatea din spatele său. Sunt nenumărate grupuri pe Facebook, forumuri și întâlniri periodice unde pasionații își împărtășesc experiențele, sfaturile și, bineînțeles, se laudă cu ultimele modificări.

Evenimentele dedicate mașinilor tunate au explodat în ultimii ani. De la întâlnirile informale din parcări până la expoziții profesioniste precum Autoshow sau MotorPark, pasionații au acum multe oportunități să își expună creațiile. Și nu sunt puțini – la un eveniment recent din București au participat peste 500 de mașini tunate, fiecare cu povestea ei.

„Când am început să-mi modific mașina, nu știam nimic. Tot ce am învățat a fost de la alți pasionați care m-au ajutat dezinteresat. Acum încerc să dau și eu înapoi comunității”, mi-a spus Claudiu, proprietarul unui Audi A4 B7 cu modificări de peste 15.000 de euro.

Când tunning-ul devine artă: proiecte românești care au ajuns celebre

România are câteva proiecte de tunning care au devenit cunoscute la nivel internațional. Și nu, nu vorbesc doar despre Dacia Logan cu jante de BMW și evacuare de tractor. Vorbesc despre proiecte serioase, realizate de profesioniști, care au ajuns în reviste internaționale și la expoziții europene.

Ceea ce face aceste proiecte speciale este atenția la detalii și abordarea profesionistă. Nu mai vorbim de „tunat pe genunchi”, ci de modificări gândite, proiectate și executate la standarde internaționale. Și da, costă. Mult.

Oare câți dintre noi ar fi dispuși să investească 30.000 de euro în modificarea unei mașini care valorează inițial 15.000? Pentru pasionații autentici, întrebarea nici nu se pune – este vorba despre pasiune, nu despre logică financiară.

Tunning vs. Modding – ce preferă românii?

Există o diferență subtilă, dar importantă între tunning și modding. Tunning-ul se concentrează în general pe îmbunătățirea performanțelor, în timp ce modding-ul este mai mult despre aspectul estetic și personalizare. În România, cele două abordări se îmbină adesea, dar se observă totuși două tabere distincte.

Tabăra „performanță” investește în modificări care nu se văd neapărat – chip tuning, intercooler mai mare, evacuare sport, frâne performante. Aceștia sunt cei care se întreabă mereu: „Dar caii? Câți cai are?”

Pe de altă parte, tabăra „estetică” este mai preocupată de cum arată mașina – vopsea personalizată, jante speciale, kit caroserie, interior modificat. Pentru ei, mașina trebuie să atragă priviri și să iasă în evidență.

Experiențe personale: când mașina tunată te lasă la greu

Nu pot vorbi despre tunning fără să împărtășesc o experiență personală care m-a învățat o lecție importantă. Acum vreo 6 ani, mi-am luat un Seat Leon 1.8T pe care am început să-l tunez cu entuziasm. Prima dată un chip tuning pentru a scoate vreo 30 de cai în plus, apoi o evacuare sport, suspensie sport și, evident, jante mai mari. Mașina arăta și se comporta excelent… când funcționa.

Într-o zi de vară, eram pe autostradă A2 spre mare, cu prietena (acum soția) lângă mine și cu bagajele în portbagaj. Temperatura afară era de vreo 38 de grade, iar eu mergeam fericit cu 150 km/h (recunosc, puțin peste limita legală) bucurându-mă de sunetul evacuării și de cum „trage” mașina după tunning. Deodată, din bord au început să apară tot felul de lumini, iar temperatura motorului a crescut dramatic.

Ce se întâmplase? Modificările de performanță, combinate cu temperaturile ridicate și utilizarea intensivă, au dus la supraîncălzirea motorului. Intercooler-ul stock nu mai făcea față puterii crescute, iar sistemul de răcire era la limită. A trebuit să aștept aproape 3 ore până a venit platforma să mă tracteze până la primul service.

Lecția a fost clară: când tunezi o mașină, trebuie să te gândești la întregul ansamblu, nu doar la componenta care te interesează. Am investit ulterior într-un intercooler performant și într-un radiator îmbunătățit, iar problemele nu au mai apărut. Dar a fost o lecție scumpă și inconfortabilă.

Sfaturi pentru cei care vor să intre în lumea tunning-ului

După ani de experiență personală și povești auzite de la alți pasionați, iată câteva sfaturi pentru cei care vor să-și modifice mașina:

1. Informează-te înainte de orice modificare – există forumuri dedicate pentru aproape orice model de mașină, unde poți afla experiențele altora
2. Stabilește un buget și dublează-l în minte – aproape niciodată un proiect de tunning nu se încadrează în bugetul inițial
3. Mergi la ateliere specializate cu reputație bună – economiile făcute la manoperă se pot transforma în costuri mult mai mari ulterior
4. Păstrează piesele originale – vor fi utile la vânzarea mașinii sau dacă vrei să revii la configurația standard
5. Verifică aspectele legale – informează-te la Poliția Rutieră sau la RAR despre modificările care necesită omologare

Viitorul tunning-ului în România: încotro ne îndreptăm?

Cu tot mai multe restricții legate de emisii, cu electrificarea parcului auto și cu înăsprirea controalelor, ne putem întreba: mai are tunning-ul un viitor în România? Răspunsul meu este un categoric DA, dar cu adaptări.

Vedem deja o tranziție spre modificări mai subtile, mai bine integrate și mai prietenoase cu mediul. Tunning-ul electric devine din ce în ce mai popular – de la optimizări software pentru mașini hibride până la conversii complete ale mașinilor clasice la propulsie electrică.

În același timp, se observă o maturizare a pieței. Clienții sunt mai informați, mai exigenți și caută calitate, nu doar aspect. Atelierele de tunning se adaptează și ele, oferind servicii mai complexe și soluții personalizate la standarde înalte.

Concluzie: Mândria de a fi diferit

La finalul zilei, fenomenul mașinilor tunate din România nu este doar despre modificări tehnice sau estetice. Este despre pasiune, despre comunitate și, poate cel mai important, despre dorința de a fi unic într-o mare de uniformitate.

Când vezi un român care și-a tunat mașina, nu vezi doar un obiect modificat – vezi orele petrecute documentându-se, munca, investiția, pasiunea și, de ce nu, și greșelile din care a învățat. Fiecare mașină tunată are o poveste, fiecare modificare are un motiv.

Iar noi, românii, vom continua să ne tunăm mașinile, indiferent de restricții, de costuri sau de păreri. Pentru că, la fel ca în multe alte domenii, găsim întotdeauna o soluție să ne exprimăm personalitatea. Chiar și prin intermediul a patru roți și un motor.