Directorul Renault Group vrea Rabla 2027 doar pentru mașinile produse în Europa. Problema? Logan, Sandero și Striker nu sunt fabricate în UE

François Provost, directorul general al Renault Group, a ridicat recent un subiect care a stârnit reacții aprinse în lumea auto: programul Rabla 2027 ar trebui să sprijine exclusiv mărcile și modelele fabricate pe teritoriul Uniunii Europene. Argumentul său sună logic la prima vedere – de ce ar trebui statul român să subvenționeze achiziția unor mașini care nu generează niciun loc de muncă, nicio contribuție economică pe continent? Totuși, poziția sa are o fisură majoră, greu de ignorat: tocmai trei dintre cele mai vândute modele din portofoliul grupului pe care îl conduce sunt fabricate în afara granițelor UE.

Este genul de contradicție care poate transforma un argument solid într-un bumerang. Și în acest caz, bumerangul s-a întors cu viteză.

Logan, Sandero și Striker – fabricate în Africa de Nord și Turcia

Realitatea pe care declarațiile directorului Renault Group par să o ocolească este una simplă și verificabilă: Logan, Sandero și Striker – trei modele Dacia extrem de populare și printre cele mai vândute mașini din România – sunt produse în uzine situate în Africa de Nord și în Turcia. Ambele zone se află sub influența franceză a grupului Renault, dar niciuna dintre ele nu face parte din Uniunea Europeană.

Cu alte cuvinte, dacă s-ar aplica strict criteriul geografic pe care François Provost îl propune pentru Rabla 2027 – adică fabricarea în interiorul UE –, propriile modele Dacia pe care le amintim mai sus ar pica exact același test pe care directorul îl aplică mașinilor chinezești. Nu există nicio diferență de principiu: o mașină fabricată în Maroc și una fabricată în China sunt, din perspectiva locurilor de muncă și a contribuțiilor economice pe teritoriul european, echivalente.

François Provost însuși a declarat că „importați o mașină în România, nu există locuri de muncă, zero contribuții în țară, nimic”. Ironia este că tocmai această descriere se potrivește perfect și modelelor Dacia fabricate în afara UE, nu doar mașinilor asiatice pe care le vizează.

Ce modele Dacia sunt cu adevărat „Made in Europe”?

Situația nu este totuși lipsită de nuanțe. Nu toate modelele Dacia sunt fabricate în afara Uniunii Europene. Potrivit informațiilor disponibile, singurele modele Dacia care pot fi catalogate drept Made in Europe sunt Duster și Bigster, la care se adaugă viitorul Spring II, care urmează să fie produs în Slovenia.

Restul gamei Dacia – inclusiv cele mai vândute modele Logan, Sandero și Striker – ar urma să fie excluse de la beneficiile programului Rabla 2027, în aceeași categorie cu mașinile de proveniență chineză, dacă criteriul locului de fabricație ar fi aplicat consecvent și fără excepții.

Această realitate pune în lumină o întrebare legitimă: poate un director de grup auto să ceară excluderea concurenților pe criterii geografice, câtă vreme propriul său portofoliu nu respectă în totalitate aceleași criterii? Rămâne de văzut dacă această poziție va rezista unui scrutin mai atent din partea autorităților române și europene.

Rabla 2027 și problema discriminării între producători non-UE

Dincolo de contradicția internă din declarațiile directorului Renault Group, există o problemă de echitate mai amplă pe care specialiștii auto au semnalat-o. Dacă România ar decide să blocheze ajutoarele de tip Rabla pentru mașinile fabricate în afara UE, această restricție ar trebui aplicată uniform, indiferent de naționalitatea producătorului sau de țara de origine a mărfii.

Asta înseamnă că nu ar fi corect să excludem mașinile chinezești, dar să facem excepție pentru modele fabricate în Maroc, Coreea de Sud, SUA sau Japonia. Logica economică și juridică impun o abordare nediscriminatorie: fie toate mașinile produse în afara UE sunt excluse de la subvenții, fie niciuna nu este – nu poate exista o regulă aplicată selectiv, în funcție de cine o propune și cine are de câștigat.

Această perspectivă este cu atât mai importantă cu cât Romania este un consumator semnificativ de automobile și orice modificare a programului Rabla poate influența direct comportamentul de cumpărare al zeci de mii de români în fiecare an. O astfel de decizie nu poate fi luată pe baza intereselor unui singur jucător din industrie, oricât de mare ar fi acesta.

Cât valorează ecotichetul Rabla 2026?

Pentru a înțelege miza financiară a acestor discuții, este util să amintim valorile curente ale stimulentelor din program. În cadrul ediției Rabla 2026, ecotichetul are o valoare de 1.900 de euro pentru vehiculele MHEV (mild hybrid, adică hibrid ușor) și 2.850 de euro pentru vehiculele PHEV (plug-in hybrid, adică hibrid reîncărcabil de la priză).

Aceste sume reprezintă reduceri directe din prețul de achiziție al mașinii noi și sunt, evident, un factor decisiv în decizia de cumpărare a multor familii. Cu o diferență de aproape 1.000 de euro între cele două tipuri de propulsie, cumpărătorii sunt orientați clar spre soluțiile mai electrificate.

În acest context, modificarea criteriilor de eligibilitate pentru Rabla 2027 – dacă s-ar concretiza în excluderea mașinilor fabricate în afara UE – ar putea elimina de pe lista de mașini subvenționate tocmai modelele accesibile ca preț, populare printre cumpărătorii cu venituri medii. Logan-ul și Sandero-ul sunt, prin definiție, mașini de buget, iar pierderea ecotichetului ar însemna o lovitură directă pentru atractivitatea lor comercială.

O dezbatere care abia începe

Declarațiile directorului general al Renault Group au deschis o cutie a Pandorei în ceea ce privește viitorul programelor de stimulare a achiziției de autovehicule noi în România. Dacă până acum dezbaterea se concentra mai ales pe mașinile electrice chinezești și pe taxele vamale europene suplimentare impuse acestora, acum discuția s-a extins la un principiu mult mai larg: unde trebuie să fie fabricată o mașină pentru a beneficia de bani publici românești?

Răspunsul la această întrebare nu este simplu. Pe de o parte, există argumente economice solide pentru a favoriza producătorii care investesc pe teritoriul european și generează locuri de muncă în UE. Pe de altă parte, aplicarea unui astfel de criteriu cu consecvență ar lovi și în modele Dacia fabricate în Maroc sau Turcia, ceea ce ar contrazice chiar interesele companiei al cărei director a ridicat problema.

Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor adopta o poziție coerentă și nediscriminatorie în această privință sau dacă presiunile industriei auto europene vor modela criteriile Rabla 2027 în favoarea anumitor jucători, în detrimentul altora. Un lucru este cert: o regulă corectă nu poate face excepții în funcție de cine o cere.

Rezumat – Punctele cheie ale subiectului

  • François Provost, directorul general al Renault Group, a cerut ca programul Rabla 2027 să fie accesibil doar pentru mașinile fabricate în Uniunea Europeană
  • Modelele Dacia Logan, Sandero și Striker sunt produse în Africa de Nord și Turcia – în afara UE – contrazicând indirect poziția directorului
  • Singurele modele Dacia fabricate în Europa sunt Duster, Bigster și viitorul Spring II, care va fi produs în Slovenia
  • Dacă criteriul locului de fabricație ar fi aplicat uniform, Logan, Sandero și Striker ar fi excluse de la Rabla 2027, alături de mașinile chinezești
  • Specialiștii atrag atenția că o regulă corectă trebuie aplicată nediscriminatoriu, indiferent dacă mașinile sunt fabricate în Maroc, China, Coreea de Sud, SUA sau Japonia
  • Ecotichetul Rabla 2026 valorează 1.900 euro pentru MHEV și 2.850 euro pentru PHEV
  • Dezbaterea despre criteriile Rabla 2027 abia a început și va avea implicații majore pentru zeci de mii de cumpărători de mașini noi din România