Bucureștiul, cel mai aglomerat oraș din Europa, paralizat de propriile intersecții

Există orașe în care traficul curge. Există orașe în care semafoarele sunt o raritate, iar șoferii se deplasează fluid, fără opriri inutile la intersecții goale, inclusiv noaptea. Bucureștiul nu este, din păcate, unul dintre ele. Și nu din lipsă de spațiu sau din cauza numărului prea mare de mașini – ci, în primul rând, din cauza unor decizii de urbanism rutier luate prost sau, mai rău, niciodată.

Realitatea este simplă și dureroasă în același timp: în cel mai aglomerat oraș din Europa, șoferii stau la semafor chiar și noaptea, când intersecțiile sunt practic goale. Motivul? Niciun primar al Capitalei nu a avut voința sau viziunea de a înlocui semafoarele cu soluția cea mai eficientă și mai ieftină pe termen lung: sensul giratoriu.

Intersecția Pallady – un exemplu concret de regres urban

Unul dintre cele mai recente și mai clare exemple ale acestei filozofii greșite de administrare a traficului este intersecția de la centrul comercial Pallady, în dreptul pasajului suprateran – prima mare intersecție la intrarea în Capitală dinspre Est. Până de curând, această intersecție funcționa ca un sens giratoriu fără semaforizare, ceea ce, în practică, însemna un flux de trafic eficient, fără blocaje majore.

De câteva zile însă, la acea intersecție au apărut semafoare. Rezultatul a fost imediat și previzibil: blocaj complet. O intersecție care funcționa bine a fost transformată într-un punct nevralgic al traficului bucureștean, printr-o decizie care contrazice orice logică a fluidizării urbane. Rămâne de văzut cine a luat această decizie și pe baza căror studii de trafic.

Ce au făcut primarii Bucureștiului în ultimii 32 de ani

Timp de 32 de ani, Capitala României a fost lăsată în paragină de primari și miniștri incompetenți – aceasta este concluzia care se desprinde din observarea sistematică a infrastructurii rutiere bucureștene. Nu este o judecată subiectivă, ci una susținută de realitatea din teren: bulevarde fără logică, intersecții semaforizate acolo unde un sens giratoriu ar fi rezolvat problema, și absența totală a unei strategii coerente de sistematizare a traficului.

Un contraexemplu pozitiv din interiorul Capitalei vine, surprinzător, din Sectorul 3, unde pe majoritatea arterelor secundare au fost instalate sensuri giratorii. Acestea reprezintă, după cum arată practica, cea mai bună investiție pentru cetățeni: costuri de întreținere minime, fluidizare reală a traficului și reducerea numărului de accidente. La polul opus se află Sectorul 4, unde primarul a ales să instaleze semafoare chiar și după ce cetățenii au votat în favoarea sensurilor giratorii. Comentariile sunt de prisos.

Tot în acest context, fostul primar Nicușor Dan este menționat ca primul care a montat sensuri giratorii în intersecțiile cu accidente, cu rezultate așteptate: fluidizarea traficului și scăderea incidentelor rutiere.

Soluțiile concrete pe care le poate aplica Primarul General Ciucu

Actualul Primar General, Ciucu, are la dispoziție câteva instrumente relativ simple și cu impact imediat, dacă există voința politică de a le implementa.

Delimitarea liniilor de tramvai

Prima măsură vizează liniile de tramvai. Delimitarea acestora cu garduri sau, mai estetic, cu borduri – pe modelul liniei 41 pe Podul Grant, din Sectorul 6 și Sectorul 1 – ar elimina una dintre sursele principale de blocare a traficului: mașinile care intră pe calea tramvaiului, fie din neglijență, fie din lipsă de alternative.

Sensuri giratorii în locul semafoarelor

A doua măsură, și cea mai importantă, este înlocuirea semafoarelor cu sensuri giratorii în zonele unde există cel puțin două artere de intrare-ieșire din cartiere. Un sens giratoriu nu doarme, nu se defectează și nu creează cozi inutile la ora 2 noaptea. Este, în 2026, cea mai mare problemă urbană a orașelor care nu au făcut această tranziție.

Benzi de dreapta delimitate fizic

A treia soluție propusă este implementarea benzilor de dreapta delimitate cu betoane tip Jersey – soluție deja testată în zona Brâncoveanu cu Oltenița, în Sectorul 4. Această delimitare fizică rezolvă una dintre cele mai enervante și periculoase practici din traficul bucureștean: „tăierea” față a coloanei de pe banda de dreapta de către șoferii care nu respectă marcajele. Betonul nu se negociază.

Bulevarde cu sens unic și mai multe benzi

Nu în ultimul rând, o sistematizare corectă ar presupune realizarea de bulevarde cu mai multe benzi, în sistem sens unic – un model aplicat cu succes la Brașov, cu peste 15 ani în urmă, și care a transformat complet modul în care funcționează traficul în acel oraș.

Semaforul nu funcționează – și nu este o glumă

Există o problemă structurală în filozofia de management al traficului din București: credința că semaforul rezolvă totul. În realitate, semaforul este un instrument util în anumite contexte, dar devine contraproductiv atunci când este instalat în exces, fără studii de trafic serioase, sau – și mai grav – în locul unor soluții mai eficiente precum sensul giratoriu.

Linia continuă sau dublu continuă nu există în București ca factor de descurajare reală, pentru că nu există resurse suficiente de poliție rutieră sau poliție locală care să o aplice. Fiecare șofer merge cum vrea. Soluția? Nu amenzile – pentru că nu există personal și timp să fie aplicate la scară – ci delimitările fizice. Gardul, bordura, betonul tip Jersey. Acestea sunt instrumentele care civilizează traficul acolo unde educația rutieră și sancțiunile nu au reușit.

Brașov și Oradea – modele pe care Bucureștiul le ignoră

Dacă Bucureștiul pare prins într-o buclă a ineficienței, alte orașe din România au demonstrat că lucrurile pot funcționa altfel.

Brașovul este exemplul cel mai la îndemână: câteva zeci de sensuri giratorii și bulevarde cu 4-6 benzi în sistem sens unic, realizate în urmă cu peste 15 ani, au transformat radical modul în care funcționează traficul în oraș. Semafoarele au fost scoase din intersecții tocmai pentru că, în 2026, reprezintă cea mai mare problemă urbană.

Oradea merge și mai departe. În ultimii 5 ani, orașul a implementat o soluție tehnică de înaltă performanță pentru intersecțiile aglomerate: semafoarele au fost scoase, în locul lor s-au realizat pasaje subterane cu câte o bandă pe sens – suficiente pentru traficul local – iar deasupra s-au construit sensuri giratorii. Rezultatul este un flux de trafic modern, fără blocaje, fără frustrări.

Centura ocolitoare a Oradiei a fost realizată de Consiliul Județean Bihor cu fonduri europene, fără sprijinul CNAIR – instituție care, după cum se observă în practică, nu excelează în domeniul mentenanței propriilor clădiri, cu atât mai puțin al infrastructurii rutiere naționale.

Merită subliniat că aceste realizări din Oradea s-au produs fără implicarea directă a lui Ilie Bolojan în funcția de Prim-Ministru – un detaliu relevant în contextul dezbaterilor politice actuale despre cine și unde poate face performanță administrativă.

De ce contează acest subiect pentru fiecare șofer din București

S-ar putea spune că este doar un editorial, că lucrurile se vor schimba greu sau nu se vor schimba deloc. Dar realitatea din trafic se simte zilnic, în ore pierdute la semafor, în combustibil ars inutil, în nervi și accidente evitabile. Un sens giratoriu bine proiectat nu este o capriciu – este infrastructură de bază pentru un oraș funcțional în 2026.

Soluțiile există, sunt cunoscute, sunt dovedite în alte orașe din România și din Europa. Ceea ce lipsește nu este tehnologia, nu este bugetul în mod necesar, ci decizia politică de a face lucrurile corect. Dacă Primarul General Ciucu va implementa măcar o parte dintre aceste soluții – delimitări fizice, sensuri giratorii, benzi de dreapta protejate – efectul va fi simțit imediat de sute de mii de șoferi care traversează zilnic Capitala.

Până atunci, Bucureștiul rămâne un oraș care stă la semafor și noaptea. Și asta spune totul.

Rezumat – punctele cheie ale articolului

  • Bucureștiul este considerat cel mai aglomerat oraș din Europa, iar traficul este blocat inclusiv noaptea din cauza excesului de semafoare
  • Intersecția de la centrul comercial Pallady, care funcționa eficient ca sens giratoriu, a fost recent semaforizată, cu blocaj imediat ca rezultat
  • Sectorul 3 este cel mai avansat din Capitală la capitolul sensuri giratorii; Sectorul 4 a ales semafoarele chiar și după ce cetățenii au votat pentru sensuri giratorii
  • Fostul primar Nicușor Dan a montat sensuri giratorii în intersecțiile cu accidente, cu rezultate pozitive în fluidizare și siguranță
  • Soluțiile propuse pentru Primarul General Ciucu: delimitarea liniilor de tramvai, sensuri giratorii în locul semafoarelor, benzi de dreapta cu betoane tip Jersey, bulevarde cu sens unic
  • Brașovul și Oradea sunt modelele românești de succes: zeci de sensuri giratorii, pasaje subterane și bulevarde cu sens unic, realizate în ultimii 5-15 ani
  • Oradea a construit câteva pasaje subterane în ultimii 5 ani, cu sensuri giratorii deasupra, eliminând complet semafoarele din intersecțiile majore
  • Centura ocolitoare a Oradiei a fost realizată de CJ Bihor cu fonduri UE, independent de CNAIR